Presa despre noi

Ghişeul unic, portmoneul electronic şi semnătura digitală devin lucruri accesibile şi pentru moldoveni

Astăzi, cu acest interviu, inaugurăm o nouă rubrică - „E-Guvernarea pentru oameni” - prin intermediul căreia vom încerca să vă vorbim despre ceea ce înseamnă guvernare electronică, ce avantaje oferă ea omului de rînd, ce servicii electronice există deja şi cum puteţi beneficia de ele, precum şi despre noutăţile din domeniul tehnologiilor informaţionale şi a comunicaţiilor. Dorim ca această rubrică să devină una utilă şi interactivă, de aceea propunem acest spaţiu de ziar ca o arenă de discuţii pentru toată lumea interesată de problemele dezvoltării unei societăţi informaţionale. Dacă aveţi anumite sugestii sau întrebări, nu ezitaţi să ne scrieţi la redacţie sau pe adresa info@e-moldova.md şi noi promitem să vă răspundem prompt. Materialele acestei rubrici le veţi putea găsi şi pe pagina web www.e-moldova.md. În debutul acestei rubrici, vă invităm să aflaţi de la Pavel Buceaţchi, ministrul dezvoltării informaţionale (MDI), despre acţiunile întreprinse de R. Moldova pentru edificarea unei societăţi informaţionale, care sunt costurile pe care le implică un asemenea proces, ce perspective avem, unde ne plasăm în clasamentul statelor CSI şi a celor din Europa privind ritmul informatizării ţării şi ce servicii on-line sînt accesibile deja pentru cetăţeni.

Domnule Buceaţchi, ministerul pe care îl reprezentaţi are drept scop principal de activitate edificarea societăţii informaţionale. Ce presupune o societate informaţională şi în ce măsură sîntem pregătiţi pentru asta?

În mod tradiţional, în cele mai multe ţări din lume, cetăţenii au o imagine negativă despre serviciile autorităţilor publice, fiind, adesea, nemulţumiţi de procedura şi modul prestării acestora. Atunci cînd urmează să intre în contact cu o instituţie guvernamentală, ei se gîndesc, mai curînd, la cozi interminabile, ore lungi de aşteptare, proceduri încurcate şi o birocraţie de nepătruns. Interacţiunea cu aceste instituţii este privită întotdeauna ca fiind una frustrantă. Mulţi cetăţeni se plîng că pierd o groază de timp, bani şi nervi pentru a obţine un certificat, o autorizaţie sau chiar o informaţie de la o instituţie de stat şi că, uneori, sînt nevoiţi să dea şi mită pentru asta. Pe de altă parte, funcţionarii publici consumă foarte mult timp pentru obţinerea unei informaţii de la alte instituţii guvernamentale decît cele la care sînt angajaţi, ceea ce scade din randamentul muncii lor. Pentru a schimba percepţia (şi realitatea) negativă, guvernele lumii acordă tot mai multă atenţie nevoilor cetăţeanului atunci cînd îşi modernizează structura şi/sau modifică serviciile oferite. Aceste schimbări sînt motivate tot mai mult de dorinţa de a oferi o deservire de înaltă calitate, iar soluţiile sînt oferite de Guvernarea electronică. Altfel spus, toţi cei care dispun de o conexiune la Internet, acasă sau la serviciu, precum şi cei care accesează Internetul din locuri publice, pot să-şi rezolve problemele din faţa calculatorului, fără a se mai deplasa la ghişeul unei instituţii de stat. Guvernarea electronică constă în interacţiunea cetăţenilor cu instituţiile publice de orice nivel, precum şi comunicarea acestor instituţii între ele prin intermediul mijloacelor electronice. Informarea asupra proiectelor de lege aflate în discuţie şi emiterea de păreri din partea cetăţenilor, plata taxelor de către contribuabili, completarea unor plîngeri şi petiţii on-line, descărcarea unor formulare administrative - toate acestea reprezintă mijloace eficiente puse de către stat la dispoziţia cetăţenilor, pentru ca ei să-şi poată exercita drepturile lor fundamentale. Guvernarea electronică este o componentă de bază a societăţii informaţionale şi contribuie la consolidarea democraţiei şi a instituţiilor statului de drept. R. Moldova, cu sprijinul donatorilor şi bazîndu-se pe cele mai bune practici din lume, a întreprins mai multe acţiuni pentru edificarea unei societăţi informaţionale. Dovadă a acestui fapt este adoptarea decretului Preşedintelui RM „Privind edificarea societăţii informaţionale în RM”, act prin care procesul edificării societăţii informaţionale a fost declarat domeniu prioritar al dezvoltării naţionale, adoptarea Hotărîrii Guvernului „Despre aprobarea Politicii de edificare a societăţii informaţionale în RM”, precum şi aprobarea Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică” şi Planul de Acţiuni pentru realizarea acesteia. R. Moldova tinde să se alinieze la cerinţele Comunităţii Europene, care a propus o listă din 20 de servicii publice ce urmează a fi prestate cetăţenilor şi agenţilor economici prin intermediul mijloacelor electronice. Astfel, pe parcursul anului trecut, s-a realizat un şir de sisteme informaţionale automatizate de importanţă statală, cum ar fi „e-şedinţa Guvernului”, „Sistemul integrat de circulaţie a documentelor electronice”, „Portalul Guvernamental”, „e-Declaraţii”. Prin intermediul acestui ultim serviciu, cetăţenii şi agenţii economici pot depune deja rapoartele fiscale prin Internet, fără a se mai deplasa la Serviciul Fiscal de Stat.

Cred că această rubrică nou lansată va fi una foarte utilă şi îndemn toţi cetăţenii să se informeze, şi pe această cale, despre noile realizări în domeniul tehnologiilor informaţionale şi a comunicaţiilor, pentru a putea beneficia de noile servicii electronice şi, astfel, să-şi uşureze viaţa şi să participe activ la transformarea societăţii noastre tradiţionale în una modernă.

În ce măsură sînt utilizate avantajele tehnologiilor informaţionale în activitatea ministerului?

Întreprinderile subordonate Ministerului Dezvoltării Informaţionale (MDI) prestează un şir de servicii electronice, despre care puteţi afla de pe site-ul oficial al ministerului www.mdi.gov.md. Prin intermediul portalului serviciilor electronice al ministerului (www.e-service.mdi.gov.md) cetăţenii pot efectua comenzi şi completa formulare necesare pentru solicitarea celui de-al doilea paşaport al cetăţeanului R. Moldova, pentru înregistrarea unei întreprinderi individuale, schimbarea numelui sau prenumelui, pentru solicitarea altor certificate cu privire la starea civilă etc.

În prezent, MDI lucrează intens asupra lansării Registrului resurselor informaţionale de stat, care ar asigura implementarea sistemului de prestare a serviciilor publice după principiul „ghişeului unic”, ceea ce presupune ca cetăţeanul să solicite şi să primească informaţia sau documentul necesar printr-un singur punct de intrare. De asemenea, întreprindem măsuri concrete pentru stimularea utilizării semnăturii digitale. O altă direcţie importantă de activitate a ministerului constituie dezvoltarea posibilităţilor de achitare a serviciilor electronice şi altor tipuri de servicii prin intermediul terminalelor, cardurilor bancare şi a telefoniei mobile, utilizînd „portmoneul electronic”.

În ce măsură R. Moldova reuşeşte să facă faţă costurilor pe care le implică procesul de edificare a societăţii informaţionale?

Pentru realizarea Planului de acţiuni „Moldova electronică” a fost creat Fondul pentru realizarea Strategiei Naţionale de edificarea societăţii informaţionale. În ultimii doi ani, prin intermediul acestui Fond au fost alocate din Bugetul de stat peste 34 mln. lei. Această sumă a fost repartizată pentru finanţarea a circa 40 de proiecte privind elaborarea şi implementarea sistemelor şi resurselor informaţionale de importanţă statală. Fondul creat nu poate acoperi toate cheltuielile necesare pentru edificarea societăţii informaţionale şi, astfel, la realizarea proiectelor în domeniul dezvoltării tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) sînt atrase şi surse extrabugetare, donaţii etc.

Odată cu aplicarea noilor tehnologii informaţionale nu există riscul majorării numărului de şomeri?

Dimpotrivă. Expansiunea sectorului TIC poate crea noi locuri de muncă şi oferi soluţii reale pentru stoparea emigrării tinerilor peste hotare. Potrivit ultimelor estimări, sectorul TIC angajează direct aproximativ 12 mii de persoane şi indirect - alte 30 mii, atît în sectorul telecomunicaţiilor, cît şi în cel al Tehnologiei informaţiei (TI). Venitul mediu al angajaţilor în companiile de telecomunicaţii este de circa 500 dolari SUA pe lună, iar în sectorul TI, inginerii de produse program, spre exemplu, primesc un salariu de aproximativ 900 dolari SUA, ceea ce este destul de avantajos în comparaţie cu salariul mediu pe ţară, care constituie 250 dolari SUA pe lună.

Cum se prezintă R. Moldova faţă de ţările CSI în clasamentul privind aprecierea ritmului informatizării ţării?

În 2007, R. Moldova ocupa locul IV în clasamentul ţărilor CSI la capitolul dezvoltării structurii informaţionale şi a indicilor de pregătire electronică a ţării, fiind devansată de Rusia, Ucraina şi Belarus. Cu toate progresele obţinute pe parcursul ultimilor ani, sectorul TIC din R. Moldova nu este încă format ca un sector industrial integrat de producere, cu indicatori de monitorizare care ar fi periodic colectaţi. Dispunem de date statistice privind comunicaţiile electronice, însă, practic, nu avem informaţie despre producerea soft-urilor, exportul şi importul lor, ceea ce creează dificultăţi la ajustarea politicilor în vederea corectării situaţiei din sector. Ca măsură de redresare a situaţiei, MDI a elaborat proiectul „Strategiei de dezvoltare a sectorului TIC pentru anii 2010-2012”, care urmează să fie prezentat Guvernului spre aprobare în prima jumătate a anului 2009.

Cum apreciaţi colaborarea cu partenerii e-guvernării în R. Moldova?

Cooperarea externă a R. Moldova se dezvoltă în două planuri: cooperare multilaterală în domeniul TIC - în cadrul organismelor internaţionale şi regionale de specialitate, precum şi cooperare bilaterală - cu o serie de state partenere. Se fac eforturi pentru consolidarea fondurilor de edificare a e-guvemării şi aici merită să menţionez că în 2003, la solicitarea Guvernului R. Moldova, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a lansat un proces de asistenţă pentru edificarea societăţii informaţionale în R. Moldova. De asemenea, R. Moldova are ca parteneri în acest domeniu Guvernul Japoniei, Fundaţia Soros Moldova, USAID, Banca Mondială, SIDA, Uniunea Europeană etc. Împreună cu aceşti, dar şi alţi donatori am realizat mai multe acţiuni pentru edificarea guvernării electronice, cum ar fi implementarea sistemului „e-Declaraţii”, deschiderea punctelor publice de acces la Internet, implementarea TIC în reorganizarea ministerelor, elaborarea Concepţiei Sistemului Informaţional de Stat „Alegeri” etc. Desigur că întîlnim dificultăţi în procesul de implementare a acestor servicii din cauza lipsei de experienţă a societăţii şi a autorităţilor publice în utilizarea semnăturii digitale, lipsei conştientizării beneficiilor de pe urma acestor servicii, dificultăţi în procesul de integrare cu sistemele informaţionale existente etc. Cred că odată ce există voinţă politică, există iniţiative şi politici în domeniul e-guvernării şi ne bucurăm de susţinere externă în acest sens, în curînd, vom putea obţine progrese şi mai mari în edificarea societăţii informaţionale în R. Moldova.

Vă mulţumim!

Interviu realizat
de Natalia COSTAŞ,
în cadrul Proiectului PNUD
„Edificarea guvernării electronice în Moldova-2”

20.05.2009
MOLDOVA SUVERANĂ

<   Pagina precedentă Totul Pagina următoare   >